Finlanda renunta la predarea materiilor in scoli

2615 vizualizari

Publicat la septembrie 2, 2015 in Stiri

Finlanda renunta la materiile traditionale din scoli

Sistemul finlandez de educatie, considerat cel mai bun din lume si depasit doar de tari precum China si Singapore la rezultatele testelor PISA, se pregateste de reforma. Copiilor finlandezi nu le vor mai fi predate in scoli materii, in sensul clasic, cum sunt geografia sau biologia. In schimb, profesorii vor trece la predarea in baza unor subiecte si teme de interes, ceea ce presupune o abordare interdisciplinara. Promotorii acestei idei spun ca schimbarea reprezinta de fapt o adaptare a educatiei la felul in care a evoluat lumea in care traim, in conditiile in care pentru finlandezi principala menire a scolii este de a-i pregati pe copii pentru viitor. Asta in timp ce in Romania, educatia ramane un domeniu subfinantat, in care nu s-a gasit inca o strategie coerenta pentru simplificarea programelor si in care manualele digitale, impuse de noile realitati sociale, au reprezentat o adevarata piatra de moara pentru oficialii de la minister.

Cu un sistem de invatamant in care 93% dintre absolventii de liceu promoveaza examenul de bacalaureat, in care peste 65% dintre liceeni ajung la facultate si in care doar 10% dintre cei care isi doresc sa devina profesori ajung la catedra, Finlanda nu se culca pe lauri si devine prima tara care face pasul urmator: adapteaza educatia la realitatile lumii in care traim. Astfel, in anii urmatori, in orarul elevilor din Finlanda nu vor mai aparea materii precum literatura, geografie, matematica sau istorie, ci teme sau fenomene. De exemplu, un adolescent care urmeaza cursurile unei scoli profesionale ar putea urma lectii pentru a deveni ospatar care vor include elemente de matematica, comunicare si scris, precum si limbi straine pentru a-i putea servi si pe clientii straini. Pe de alta parte, elevii de la liceele teoretice vor aborda teme ample cum este, de exemplu, Uninea Europeana, care va combina elemente de economie, istorie (a tarilor membre), limbi straine si geografie, potrivit The Independent.

Sistemul de educatie de la care toate tarile europene, inclusiv Romania, vrea sa invete a inceput deja aceste schimbari si le aplica progresiv pentru ultimele clase de liceu, in Helsinki. “Ceea ce tocmai am inceput va fi o schimbare radicala a sistemului de invatamant din Finlanda”, spune Liisa Pohjolainen, una dintre coordonatoarele acestui proiect de reforma.

„Avem nevoie de un cu totul alt fel de educatie, pentru a-i pregati pe oameni pentru viata in campul muncii. Tinerii de azi folosesc computere extrem de avansate. In trecut, bancile aveau, de exemplu, angajati care faceau calcule complexe, dar acum lucrurile s-au schimbat. Asadar, trebuie sa schimbam educatia, in raport cu necesitatile industriei si societatii moderne,” arata Pasi Silander, manager pentru dezvoltarea orasului Helsinki.

Una dintre aceste schimbari inseamna renuntarea la predarea materiilor, asa cum le cunoastem in sistemul de educatie standard. Materiile vor face loc asa-numitei predari a „fenomenelor” sau a „temelor”. De exemplu, daca un elev vrea sa devina ospatar, atunci va lua lectii care cuprind elemente de matematica, limbi straine, scriere si abilitati de comunicare. Elevii care vor opta pentru studii mai teoretice, vor invata, printre altele, la ore, despre Uniunea Europeana, un cumul de informatii de economie, istorie, limbi straine si geografie.

Schimbarile mai vizeaza si alte elemente considerate aproape echivalente cu prezenta intr-o sala de clasa: elevii nu vor mai sta pasivi asezati pe randuri in fata profesorului si nici nu-si vor astepta randul minute in sir, pentru a adresa intrebari. In schimb, elevii vor fi organizati in grupuri mai mici, in care vor trebui sa rezolve anumite probleme colaborativ si sa-si foloseasca abilitatile de comunicare.

„Exista numeroase scoli unde se preda in stilul vechi, care a fost de bun augur pentru inceputul anilor 1900 – acum insa, nevoile nu mai sunt aceleasi si trebuie sa ne adaptam secolului 21,” e de parere Marjo Kylloen, director de programe educationale la Helsinki.

Schimbarea sistemului de invatamant, o provocare pentru profesori

Sa devii profesor in Finlanda nu este deloc usor. Doar 10% dintre cei care isi doresc acest lucru resesesc sa ajunga la catedra. Unul dintre principiile sistemului de invatamant finlandez este pregatirea foarte buna a cadrelor didactice, astfel ca educatorii care predau la gradinita trebuie sa fie absolventi de studii superioare, iar cei care predau la scoala trebuie sa aiba neaparat masterat de doi ani, in care cursurile de pedagogie si psihologia copilului ocupa un loc central.

Schimbarile care vizeaza sistemul de educatie va fi o provocare si pentru ei, obisnuiti pana acum sa se concentreze pe o materie anume. Oficialii de la Helsinki incearca sa-i stimuleze sa adopte aceasta noua viziune prin acordarea unui stimulent la salariu.

Reforma nu a fost intampinata insa cu entuziasm uniform de catre toti profesorii, multi dintre ei fiind obisnuiti, dupa o lunga cariera, sa predea materii specializate. In acest moment, 70% din profesorii finlandezi au participat sau participa la cursuri de formare, care sa serveasca noilor abordari. Totodata, s-a inaintat propunerea de a folosi co-predarea, ceea ce implica profesori cu specializari diferite, care sa predea pe marginea unui subiect comun.

Pentru incepuzt, scolile finlandeze sunt obligate sa introduca acest sistem pe o perioada determinata, de minim cateva saptamani. Potrivit calendarului, reforma va fi implementata definitiv in toate scolile finlandeze pana in 2020.

In acelasi timp, si gradinitele au parte de un program de reforma: proiectul Centrului de Invatare prin Joc presupune introducerea unei abordari de predare prin intermediul jocurilor. Momentan, exista discutii intre reprezentantii industriei de jocuri video si responsabilii de politici educationale, pentru a gasi solutii cat mai variate si relevante pentru nevoile copiilor.

Cum arata o ora de curs intr-o scoala in care se preda dupa noua metoda

Este o ora de limba engleza, dar pe tabla este o harta a Europei continentale. Elevii trebuie sa potriveasca conditiile meterologice cu tarile de pe tabla. De exemplu, astazi este soare in Finlanda, dar ceata in Danemarca. Prin aceasta activitate, copiii combina limba engleza cu geografia.

“Vrem ca elevii sa invete intr-o atmosfera sigura, fericita si relaxata”, spune directorul unei scoli din Helsinki unde invata 240 de copii si care a adoptat deja noua metoda de predare.

Formula de succes a unui sistem de invatamant eficient

Rezultatele elevilor din Finlanda – locul 3 la testele PISA la care au participat 65 de tari, rata de promovare a examenului de bacalaureat de peste 90%, peste 65% dintre absolventii de liceu merg la facultate – vorbesc de la sine despre un sistem eficient de invatamant de la care toate statele europene, inclusiv Romania, vor sa invete. Din pacate, sistemul de educatie autohton este foarte departe de ceea ce se intampla in Finlanda, iar acum ca exista o noua reforma, va fi si mai departe. Educatia din Romania este in prezent subfinantata, iar performantele elevilor, atat ale celor de gimnaziu, cat si ale celor de liceu sunt foarte slabe. La testele PISA, Romania s-a clasat pe locul 46 din 65 de tari participante, iar cand vine vorba de bacalaureat sau Evaluare Nationala, doar unul din doi elevi reusesc sa obtina o nota de trecere. Una dintre dintre cauzele acestor rezultate este si programa incarcata pe care oficialii din minister tot promit ca o vor simplifica. O alta problema a sistemului de invatamant romanesc o reprezinta resursa umana atrasa. Salariile foarte mici, de 900 -1.000 de lei pentru debutanti, fac din invatamant un domeniu neatractiv pentru studentii foarte buni care se reorienteaza pentru ca vor salarii mai mari.

In Finalanda, lucrurile sunt total diferite. Reforma sistemului de invatamant finlandez a inceput in urma cu 40 de ani, dar metodele au fost mereu imbunatatite si adaptate la evolutia societatii. In Finlanda, invatamantul este gratuit pentru cei care opteaza pentru sistemul de stat, indiferent ca vorbim de sistemul preuniversitar sau universitar. Curricula nationala este mai degraba orientativa, exista un singur test national, iar profesori ajung numai cei mai buni studenti, aceasta meserie fiind foarte apreciata si mai bine platita decat in cazul altor categorii sociale (salariile sunt intre 2.000 si 6.000 de euro). Relatia dintre profesori si elevi se bazeaza pe comunicare deschisa si pe colaborare. Orele de curs sunt putine, scurte (45 de minute) si eficiente, iar temele pentru acasa nu depasesc 30 de minute. Elevii pot alege, inca din scoala primara, materii optionale in functie de aptitudinile si pasiunile lor.

Surse: The Independent; gandul.info; totb.ro