Povestea românului care a avut cu ce imortaliza Unirea. Fotograful care a lăsat mărturie întregirea țării nu și-a îndeplinit marele vis
1173 vizualizari
Articol publicat în ziarul Scrie istorie! Ro-mândria!
Ilinca Ioniță
Liceul teoretic „Jean Monnet”
În lumea de astăzi, în era tehnologiei tot mai avansate, orice moment este imortalizat cu o ușurință fantastică. Nici nu ne-am putea imagina poveștile noastre fără ilustrație. Acum o sută de ani era foarte greu. Strămoșilor noștri nici prin cap nu le trecea, probabil, că se va ajunge aici, iar noi nici nu ne putem imagina cum au fost acele vremuri. Povestea lui Samoilă Mârza, omul care a avut șansa și aparatura necesară pentru păstrarea momentului în istorie, este frumoasă. Viața i-a oferit și bune și rele, dar acel moment la care a fost martor și pe care a avut generozitatea să ni-l lase și nouă a fost unic.
Samoilă Mârza s-a născut la 18 septembrie 1886 în satul Galtiu, comuna Sântimbru, județul Alba, într-o familie de țărani. Acesta a rămas orfan de mamă de la o vârstă foarte mică. A urmat șase clase primare la Școala poporală confesională română unită, apoi a făcut liceul în Alba Iulia. După terminarea liceului, a intrat ca ucenic la un fotograf din Sibiu.
O pereche de boi pentru un aparat de fotografiat
Părinții i-au cumpărat lui Samoilă aparatul foto cu mari sacrificii. Au fost nevoiți să vândă doi boi din gospodărie. Aceste aparate erau exclusiviste în acele vremuri.
În timpul Primului Război Mondial, Mârza este recrutat de autorităţile austro-ungare și trimis pe front, în Galiţia. În timpul luptelor a ajuns până la Riga, în Letonia. În 1916 este încadrat în serviciul topografic şi fotografic al Armatei. Spre sfârşitul războiului, Samoilă Mârza ajunge la Trieste, în Italia, de unde va pleca la Viena. Ajuns în capitala Austriei, Mârza reuşeşte să facă trei clişee fotografice care surprind sfinţirea primului tricolor al Consiliului Național Român Militar (14 noiembrie 1918). Această întâlnire istorică s-a petrecut în prezenţa generalului Boieriu, a lui Iuliu Maniu şi a celorlalţi militari români din Viena.
Samoilă Mârza s-a întors de pe front cu câteva zile înainte de 1 decembrie. În acea dimineață, alături de câțiva săteni, pleacă spre Alba Iulia pe jos și ia cu el aparatul, trepiedul și clişeele de sticlă, toate însumând o greutate considerabilă. Au parcurs pe jos aproximativ 11 kilometri.
Cel mai important moment a fost ratat de fotograful oficial
Ajuns la destinație, Samoilă Mârza a realizat cinci fotografii cu imagini de la Marea Adunare Naţională. Trei dintre fotografii surprind mulţimile venite, iar două reflectă imagini cu tribunele oficiale de la care a fost citit actul Unirii, în faţa Marelui Sfat Naţional şi al poporului, de către Dr. Aurel Vlad şi de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. Samoilă Mârza nu a reuşit să facă poze la ceremonia propriu-zisă, în sala Unirii a hotelului „Hungaria” din Alba Iulia. Pentru acest lucru fusese angajat fotograful orașului, pe nume Arthur Bach, care, din motive necunoscute (unele surse susțin că acesta ar fi boicotat evenimentul, altele arată că el nu ar fi fost contractat deoarece nimeni nu s-ar fi gândit la acest aspect), nu s-a prezentat la adunare, iar fotograful român nu avea autorizație pentru a intra în sala Unirii. Prin urmare, nu există nicio fotografie din locul în care s-a hotărât și semnat actul Marii Uniri. Samoilă Mârza a folosit aparatul cu care a făcut aceste fotografii memorabile pentru poporul nostru timp de aproape 60 de ani. Cu acest aparat a fotografiat și alte evenimente importante petrecute în Alba Iulia, cum ar fi vizita Regelui Ferdinand din 1919, sărbătorirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu (1924), serbările Unirii din 1929 şi multe altele.
Furnizor al Casei Regale
La începutul anului 1919, SamoilăMârza și-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”. Albumul a fost prezentat de către delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles, pentru ca aliaţii să vadă clar susţinerea populară de care s-a bucurat evenimentul de la Alba Iulia. Câteva exemplare au fost trimise şi primului ministru Ion C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent, Iuliu Maniu, şi altor personalităţi ale momentului. Un exemplar a ajuns şi la regele Ferdinand I, care a apreciat în mod deosebit realizarea lui Mârza, drept urmare i-a remis o scrisoare de felicitare prin care l-a invitat să devină furnizor oficial al Casei Regale. De asemenea, beneficiar al albumului a fost şi generalul francez Henri Mathias Berthelot care, în semn de mulţumire, i-a trimis fotografului un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. Ajuns furnizor al Casei Regale, în anul 1919, fotograful a imortalizat în același an vizita Regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, iar în 22 octombrie 1922 a fotografiat încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Catedrala Ortodoxă din Alba-Iulia.
A sărăcit, dar s-a împăcat cu soarta și cu Dumnezeu
Odată cu pierderea interesului publicului pentru fotografie, Samoilă Mârza a început să aibă probleme materiale. Din „furnizor al Curţii Regale”, după ce înainte avusese aceeaşi calitate ca fotograf al Curţii Imperiale din Viena, a ajuns să-şi caute proprii clienţii pentru a-i imortaliza. O perioadă a mai lucrat ca fotograf pentru nunţi, botezuri şi înmormântări și a făcut drumuri în satele cele mai îndepărtate ale judeţului.
Când lucrurile s-au înrăutățit, Samoilă s-a resemnat, a continuat să trăiască modest, împăcat cu soarta lui și apropiat de Dumnezeu. A alcătuit mai multe albume de fotografii ale Unirii pe care le-a dăruit multor oameni politici, ultimul lui Nicolae Ceauşescu, atunci când acesta a vizitat Alba Iulia. Se pare că gestul său nu a fost prea apreciat de dictator.
Din cauza traiului greu, a fost nevoit să își vândă unele dintre clișeele fotografice, care din păcate nu au ajuns la colecționari, ci au fost reciclate pentru sticla lor, cu ajutorul căreia s-au confecționat niște oglinzi, obiecte ce erau la mare căutare în acea perioadă.
A făcut șapte albume de la Marea Unire
Aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza se află astăzi la Muzeul Unirii din Alba Iulia. A fost achiziţionat, în 1967, direct de la el, împreună cu aparatul de mărit si clișeele pe sticlă rămase. Cu banii câștigați, el și-a cumpărat un nou aparat, cu care îşi dorea să fotografieze evenimentul dedicat semicentenarului Unirii (1968). Din păcate, nu a mai reuşit să îşi ducă la bun sfârşit planul. A decedat la 19 decembrie 1967.
La Marea Unire, Samoilă Mârza a realizat şapte albume, fiecare cu câte 30 de fotografii. Dintre acestea, 25 sunt identice, iar ultimele cinci sunt personalizate în funcţie de persoana căreia i-a făcut cadou albumul.
La începutul anului 2018 a fost descoperit încă un album, al patrulea din cele șapte. Acesta a fost gasit în patrimoniul Muzeului Olteniei de către cercetătorii instituției, care se documentau despre Primul Război Mondial. Exemplarul se află acum la Muzeul Olteniei, în restaurare. În data de 28 noiembrie Muzeul Olteniei va deschide o expoziţie dedicată Centenarului, numită „Iluzii, deziluzii şi Marea Unire”, în care va fi expus în premieră pentru public.
Albumul i-a fost dăruit colonelului Vasile Gagiu, care a condus Regimentul 5 Vânători din Craiova, prima unitate care a intrat în Alba Iulia după 1 decembrie 1918. Acesta a legat o prietenie strânsă cu Samoilă Mârza și, ca atare, fotograful i-a dăruit unul din albumele sale. Albumul a ajuns la Muzeul Olteniei din Craiova, prin anii 1976-1977, când Mircea Gagiu, fiul colonelului Vasile Gagiu, l-a vândut muzeului. Neacordându- i-se importanța cuvenită, albumul a fost uitat, intrând în patrimoniul muzeului.
Un exemplar i-a fost dăruit episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, albumul aflându-se în prezent în Cluj-Napoca. Încă un exemplar a fost dăruit de Samoilă Mârza lui Nicolae Iorga, exemplar care se află la Biblioteca Academiei Române, şi un al treilea exemplar, care i-a fost dăruit lui Iuliu Maniu se află la Arhivele Naţionale.
